A apărut o eroare în acest obiect gadget

duminică, 22 iulie 2012

O iubire de o saptamana - PATRU

   Un băiat destul de înalt, păr şaten, ochi căprui, o privire de cuceritor, aliură de dansator, îmbrăcat cu stil (chiar dacă purta doar nişte blugi şi un tricou, erau asortate). Stătea lângă un gard modern dintr-un lemn închis la culoare, lânga o fată. O fată frumoasă, păr blond, mediu lăsat pe spate, ochi căprui, casual îmbrăcată; părea destul de ok. Robyn s-a uitat la ei, şi în special la el, timp de 2 minute, cât timp Charlotte s-a uitat pe program. Prietena ei nu a observat-o că se uita la cei doi, ceea ce e bine.
-Am găsit. La 8:30 este deschiderea, la discotecă, adică la etajul 2 al restaurantului, zise Charlotte.
-Aha. Ce bine că ai găsit, spuse Robyn cam nepăsătoare.
   Charlotte a luat-o înainte şi a intrat în hotel, dar Robyn a mai tras o privire la cei doi înainte să plece. Au mai pierdut vremea, au mai vorbit cu profesoara, s-au mai plimbat pe holurile hotelului şi abia abia a venit ora 8:30. Au mers sus la restaurant. Era o cameră mare, lângă uşa care era centrată pe mijloc erau într-o parte şi în alta boxele înalte de un metru, în partea stângă, cum te uiţi la uşă, era staţia de unde DJ-ul băga melodii, faţă în faţă cu uşa erau geamuri mari şi în lateralele camerei erau mese, fotolii şi canapele unde se putea sta. Deoarece toate locurile de stat jos erau ocupate, cele patru fete s-au dus la geam şi stăteau acolo. Aşteptau. Într-un final a venit un domn care făcea tot felul de acorduri la chitară haotic, fără vrun sens. Toată lumea se uita ciudat la acel bărbat. După ce marea majoritate a ajuns în acea cameră, chitaristul a început să cânte pe bune melodii. Acesta a rugat "publicul" să se aproprie de el, formând un semicerc. În spatele chitaristului era un panou pe care se reflectau versurile melodiilor şi toată sala cânta o dată cu bărbatul.
   La sfârşit s-a aplaudat şi s-a chiuit preţ de aproape un minut întreg.
-Acum vreau să vă prezint profesorii de aici! luă cuvântul chitaristul.
   Iar pe uşă au apărut câteva persoane, în jur de 20-22 de ani. Fiecare arăta total diferit faţă de celălalt, cu o personalitate aparte, cu un stil aparte. Chitaristul îi prezenta pe toţi, iar ei faceau un pas în faţă şi făcea cu mâna la copii.
-Ei sunt : Adison, Amber, Cooper, Jeff, Clare, Mason, Scott, Nelli, Raven, Janet ,Andy şi Milton care nu e prezent în această seară.
   Un val de aplauze s-a auzit la sfârşit, dar copii tot erau puţin confuzi. Din acea enumeraţie lungă de nume, ei nu au reţinut nici unul. Dar, nu asta era problema. Problema era că toţi acei îndrumători urmau să afle pe cine au în grupă, şi toată lumea stătea cu inima la gură, deoarece nu ştia pe cine va avea ca profesor. Chitaristul a început să citească lista.
   Copii mici au ajuns la Jeff, urmatoarea grupă la Amber, alţii la Raven, un grup era la Clare... Robyn urmarea fiecare mişcare a chitaristului, deoarece el avea lista cu numele ei. Robyn se tot întreba "La ce îndrumător sunt eu? Voi pica oare cu cineva cunosuct? Vor fi şi fetele în grupul meu?"

10 comentarii:

ellycalance spunea...

Devine din ce in ce mai interesant. Parca si eu stau cu sufletul la gura sa vad in ce grup va pica Robyn. Faci o treaba minunata! Abia astept continuarea! :)

Rocsana Rocs spunea...

Vaaai. Cat ma bucur ca iti place<3

MiiutaChan spunea...

Interesanta povestioara, astept si restul:D

Rocsana Rocs spunea...

Sper ca povestea sa se ridice la nivelul asteptarilor tale :)

Dy Anaid spunea...

Astept cu nerabdarea urmatoarea parte.
Cred ca va fi o poveste reusita. :)

Rocsana Rocs spunea...

Multumesc de incredere si multumesc ca imi urmaresti povestea .:*

Ballonash spunea...

Interesanta povesteea:D

Rocsana Rocs spunea...

<3

Dola Kapa spunea...

Si eu imi pun aceleasi intrebari ca si Robyn. :)) Fuguta la urmatorul capitol. ♥

Rocsana Rocs spunea...

:)

Trimiteți un comentariu