Raven era indrumatoarea care a selectat fetele.
-Tu, tu si tu! spuse ea aratand spre Charlotte, Robyn si inca o fata.
Scurt si la obiect, fetele au fost alese rapid, fara batai de cap.
-Buna. Stii, eu nu prea le inteleg accentul. Imi poti traduce tu ce zic ei acolo? intreba fata necunoscuta (o voi nota cu N.)
-Sigur, stai linistita, ii spuse Robyn.
Au intrat fetele in camera, toate, ramanand la sfarsit cele trei alese. S-au asezat pe scaune fara sa vada cine e baiatul. De aceasta data prezentator era Adison. El a facut jocul mai amuzant. Adica. A scris pe o foaie din timp intrebari si raspunsuri traznite, apoi le citea insusindu-le concurentilor. Cum ar fi - Cand baiatul vroia sa puna o intrebare ii lasa usor microfonul apoi il lua rapid si zicea ceva gen "Oh, really?" apoi spunea intrebarea de pe foaie. La fel facea cu raspunsurile. Va voi scrie acel dialog, care mai mult era monodialog.
-Deci, prima intrebare?...( dupa cateva secunde in care ii lasa microfonul l-a luat si a zis) Pe bune? Deci, el a intrebat unde ati vrea sa mergeti intr-o calatorie. Primul raspuns?... Ah, foarte dragut, la Londra. Buna alegere. A doua concurenta... Ah,chiar asa? Nu cred. New York. Si a treia... Foarte bine, raspunsul tau imi place. Egipt. Huh, cald loc.
-Nu inteleg ce spune, a zis derutata N.
-Nici nu trebuie, el pune intrebarile si el raspunde. Cam narcisist tipu, facu o gluma Robyn.
-Ok, si ultima intrebare, continua Adison. Cu ce te-ai imbraca la prima intalnire? Primul raspuns... A, in costum de baie. Hm, depinde. Daca te duci la Polul Nord nu cred ca-ti mai arde sa-ti iei costum de baie. A doua concurenta. Tu in ce te-ai imbraca? ... Stii, eu nu glumesc. Cum sa te imbraci in rochie de mireasa?
-Ceee?! Ce zici? spuse Robyn in romana, fara ca Adison sa inteleaga. Auzi la el! Isi bate joc de mine.
-Si al treilea raspuns?... Ah, ce dragut. Intr-un trening. Da, buna alegere.
Intre timp, in locul primei concurente a venit Milton, profesorul. In concurs au ramas Robyn si Charlotte si desigur, Milton.
-Deci, pe cine alegi? Pe numarul unu care vrea o calatorie la Londra si se va imbraca cu un superb costum de baie? Sau numarul doi cu o calatorie la New York si o rochie de mireasa. Saaau. Numarul trei cu o calatorie in Egipt si un costum de trening?
-Elimin numarul 3, spuse baiatul.
-Ok, numarul 3, te rugam sa vii in fata baiatului, sa vada pe cine a eliminat, spuse Adison.
Dupa ce Charlotte s-a dus sa vada cine e "tipul", s-a intors razand in hohote. Si, au mai ramas Milton si Robyn.
"De ce a inceput sa rada Charlotte in halul ala? Oh, da, am ramas eu si Milton. Voi muri de ras daca un baiat,adica tipu, va alege numarul 1, adica alt baiat,adica pe Milton. Abia astept sa vad ce zice."
luni, 30 iulie 2012
duminică, 29 iulie 2012
O iubire de o saptamana - ZECE
Activitatea se numea "Blind date and Love letters". Fetele, dar mai ales Robyn, erau incantate de titlu si abia asteptau sa vada cum e.
Deoarece au terminat de mancat rapid si mai era mult timp la dispozitie, Robyn a iesit sa dea un telefon. S-a plimbat pana a gasit linie la semnal mare. In cautarea ei l-a zarit pe baiatul misterios. Era impreuna cu aceeasi fata.
"Oare chiar imi place tipul? se intreba Robyn. "Adica, uita-te la el. Arata superb. Are o prezenta si un chip greu de uitat. Oare de ce il plac? Nici nu-l cunosc bine. Nici nu stie ca exist. Oof. Ce situatie... Plus... Plus ca el sta mereu cu ea. Cine e ea? Iubita lui? Desi mai mult pare o ruda, sau doar o amica. Niciodata nu i-am vazut tinandu-se de mana sau... pur si simplu mai apropiati. Enigma taberei mele - EI." Apoi isi continua drumul. Cand sa-si ia privirea de la cei doi, o voce s-a auzit strigand numele de Aiden. Cand fata s-a uitat inspre cei doi, a vazut ca baiatul intorsese privirea in directia din care se auzea strigatul.
"Il cheama Aiden? Hm, interesant." Si a plecat.
A sosit ora 20:30 iar fetele erau prezente sus, la discoteca. Intr-o parte a salii erau asezate 4 scaune despartite de un paravan ( un scaun intr-o parte si celelalte 3 in cealalta). Era un joc. Cineva se aseza pe un scaun (cel de dupa paravan care era singur) si unul dintre mentori alegea baieti, daca cel care s-a asezat era fata, si invers.
Indrumatorii alegeau din public concurentii. Au ales o fata, apoi au chemat toti baietii intr-o alta sala. Acolo au fost selectati alti 3 baieti care erau concurentii. Printre ei era si Aiden. Rand pe rand, baietii au raspuns la niste intrebari puse de fata. La sfarsit, fata a eliminat, fara sa le vada fata baietilor. Fiecare avea un numar de la 1 la 3, iar Jeff ( care era prezentatorul) spunea pe rand numarul si raspunsurile ficaruia. Fata a eliminat pe rand baietii cu numarul 1 si 2 si a ramas 3. 3 fiind... exact, Aiden.
Vreau sa completez, pe parcursul "interogatoriului" Aiden era foarte nonsalant. Pe el nu-l interesa ce se intampla in jurul lui. Dar cand l-a ales pe el fata, a avut o privire uimita, si totusi retinuta, ca si cum nu ar fi vrut sa-si arate sentimentele. "Ciudat comportament" si-a zis Robyn.
La indemnul profilor de acolo, Aiden si fata care l-a ales, s-au tinut de mana si asa au plecat intr-o alta camera. Dar s-au intors rapid, ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat.
A doua oara, s-a asezat un baiat pe scaun si indrumatorii au luat fete din public. Printre ele se aflau si Robyn si Charlotte.
"Oare vom fi selectate in cele 3?" se intreba Robyn.
Deoarece au terminat de mancat rapid si mai era mult timp la dispozitie, Robyn a iesit sa dea un telefon. S-a plimbat pana a gasit linie la semnal mare. In cautarea ei l-a zarit pe baiatul misterios. Era impreuna cu aceeasi fata.
"Oare chiar imi place tipul? se intreba Robyn. "Adica, uita-te la el. Arata superb. Are o prezenta si un chip greu de uitat. Oare de ce il plac? Nici nu-l cunosc bine. Nici nu stie ca exist. Oof. Ce situatie... Plus... Plus ca el sta mereu cu ea. Cine e ea? Iubita lui? Desi mai mult pare o ruda, sau doar o amica. Niciodata nu i-am vazut tinandu-se de mana sau... pur si simplu mai apropiati. Enigma taberei mele - EI." Apoi isi continua drumul. Cand sa-si ia privirea de la cei doi, o voce s-a auzit strigand numele de Aiden. Cand fata s-a uitat inspre cei doi, a vazut ca baiatul intorsese privirea in directia din care se auzea strigatul.
"Il cheama Aiden? Hm, interesant." Si a plecat.
A sosit ora 20:30 iar fetele erau prezente sus, la discoteca. Intr-o parte a salii erau asezate 4 scaune despartite de un paravan ( un scaun intr-o parte si celelalte 3 in cealalta). Era un joc. Cineva se aseza pe un scaun (cel de dupa paravan care era singur) si unul dintre mentori alegea baieti, daca cel care s-a asezat era fata, si invers.
Indrumatorii alegeau din public concurentii. Au ales o fata, apoi au chemat toti baietii intr-o alta sala. Acolo au fost selectati alti 3 baieti care erau concurentii. Printre ei era si Aiden. Rand pe rand, baietii au raspuns la niste intrebari puse de fata. La sfarsit, fata a eliminat, fara sa le vada fata baietilor. Fiecare avea un numar de la 1 la 3, iar Jeff ( care era prezentatorul) spunea pe rand numarul si raspunsurile ficaruia. Fata a eliminat pe rand baietii cu numarul 1 si 2 si a ramas 3. 3 fiind... exact, Aiden.
Vreau sa completez, pe parcursul "interogatoriului" Aiden era foarte nonsalant. Pe el nu-l interesa ce se intampla in jurul lui. Dar cand l-a ales pe el fata, a avut o privire uimita, si totusi retinuta, ca si cum nu ar fi vrut sa-si arate sentimentele. "Ciudat comportament" si-a zis Robyn.
La indemnul profilor de acolo, Aiden si fata care l-a ales, s-au tinut de mana si asa au plecat intr-o alta camera. Dar s-au intors rapid, ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat.
A doua oara, s-a asezat un baiat pe scaun si indrumatorii au luat fete din public. Printre ele se aflau si Robyn si Charlotte.
"Oare vom fi selectate in cele 3?" se intreba Robyn.
vineri, 27 iulie 2012
O iubire de o saptamana - NOUA
Idei cum ar fi : pirat cu un ochi si un picior, om constipat, Michael Jackson si alte lucruri. Cineva era in mijloc si mima, iar cei din cercul care tocmai se formase trebuiau sa ghiceasca. Robyn a ghicit de 4 ori si a iesit si ea sa mimeze, dar nu a fost nimic extravagant, doar o balerina. Insa va mai aduceti aminte ca v-am zis ca Martin avea frate? Ei bine, lui i-a cazut sa mimeze cum se iubeste singur si a fost ceva memorabil. Dupa ce un copil a ghicit, Adison s-a uitat la baiat si a zis "my boyfriend" si i-a trimis o bezea. Toata sala a inceput sa rada, iar replica "my boyfriend" s-a tinut minte si a fost folosita destul de des, mai ales de Adison, dar si de restul copiilor.
In prima seara nu era nici o activitate de la 8:30 asa ca au facut doar discoteca. Au rupt ringul, nu altceva. Au stat de data aceasta pana la ora 11 din cauza altor profesoare care vroiau sa plece. Dar a fost bine, deoarece profesorii britanici au venit aproape toti pe ring si au dansat si ei.
A doua zi dupa lectii si mancare, de la 2 la 4 copii puteau face ce vroiau ei. Puteau merge si la piscina si mare parte dintre ei asa au facut. Dar fetele au ramas in camera si nu erau singure. Vro 3 baieti au mai ramas, bineinteles, ei au stat in camerele lor. Dupa ce au plecat la piscina si pe alee nu mai era nimeni, fetele au iesit pe balcon, si-au scos si fotoliile si masa ca sa poata sta. Au vorbit de ce se intampla acasa, de scoala, etc. La un momentdat incepe ploaia sa cada ca si cum ar fi trecut printr-o sita. Cadea drept si linistit, fara zgomot, pe pamantul ce era infirbantat de la atata soare. Nancy vorbea la telefon cu mama ei, dar Feylinn, Charlotte si Robyn si-au scos o foaie de hartie si au inceput sa compuna; Feylinn si Charlotte poezie, iar Robyn proza. Au facut asta pana cand ploaia s-a oprit, apoi crezand ca s-a terminat de tot, au bagat foile in genti. Dar a inceput la interval de 5 minute alta. Una puternica si zbomotoasa. Fetele au fost nevoite sa bage fotoliile in camera ca sa nu se ude.
Dupa ce au venit de la piscina, fetele l-au cautat pe Ron sa repete.
-Stii, cred ca mi-am pierdut foaia cu versuri, zice Ron.
-Dar macar le-ai memorat, cat de cat? intreba Robyn.
-Da,da,da..
-Unde ti-ai pus foaia de ai pierdut-o?
-In adidasi.
-Tu-ti tii lucruri in adidasi?!
-Nu, nu, doar foaia asta.
Dupa ce s-a mai cautat Ron in adidasi sa vada daca are foaia, a gasit-o.
-Acum hai sa repetam! i-a indemnat Feylinn.
Dupa ceva timp in care au repetat, Nancy s-a uitat la ceas si a zis:
-Bai, mai sunt 5 minute pana la activitatea de dupa-amiaza, deci hai sa mergem!
Erau activitati ca "Muzic", "Art" si "Friendship bracelets" iar toate fetele au ales sa mearga la Music. Feylinn si-a adus si chitara desi si-a uitat partiturile.
-Ok, stii vrun cantec pe care sa-l stim si noi? intreba Amber, indrumatoarea acelei activitati ( mai erau si Scott si Mason).
-Nu. Nu stiu. Dar colega mea stie o melodie de-a mea.
-Ok, atunci cantati voi.
Robyn s-a uitat putin ciudat la Feylinn prima data apoi s-a concentrat sa cante bine, sa nu se faca de ras. La sfarsit lumea le-au aplaudat. Scott s-a dus si a adus un laptop cu niste boze in fata unei cabane apropiate de locul unde stateau ei si a pus muzica pe care toata lumea stia sa cante. Mai la sfarsit, ramanand fara idei indrumatorii, au intrebat cine mai stie sa cante la chitara, iar Robyn a spus ca ea. Le-a spus copiilor titlul cantecului si a inceput sa cante crezand ca e singura care il stie. Dar s-a inselat. Pe rand, sfiosi, au inceput si copii, nu toti, dar o mare parte.
-Ok, acum activitatea s-a terminat. Mergeti si mancati apoi va asteptam la activitatea de la 8:30, a spus Mason.
O,dar ce activitate era la 8:30. Una la care multi nu se asteptau.
joi, 26 iulie 2012
O iubire de o saptamana - OPT
Dupa 10 minute in care fetele au vorbit cu profesoara, Robyn a cazut de comun acord sa mearga cu profa dupa baieti. Ea a adus la "proba" trei, dar doar unul a "castigat". Acela era Ronald. La inceput nimeni nu si-a dat seama ca e acelasi Ron din grupul lor. I-au dat versurile si i-au aratat originalul, apoi Robyn i-a spus ca il va ajuta sa invete cum sa-si ia aerul corespunzator pentru a sustine tot ce era acolo. Ron a luat hartia cu versuri si a plecat.
-Si acum? intreba Feylinn.
-Mai repetam noi si asteptam sa invete si Ron partea lui, raspunse Robyn.
Mai erau doar 10 minute pana incepea activitatea cu "Drama" si fetele erau deja in fata hotelului ( acolo trebuiau sa se intalneasca cu indrumatorii).
-DRMAAAAAAAAAAA!!! strigau Adison, Mason si Jeff intr-o parte a strazii din fata hotelului.
-ARCHEEEEERY! strigau alti indrumatori.
-GAAAAAAAAAMES! strigau altii.
Robyn si Charlotte s-au dus la Adison, Mason si Jeff. Au urcat impreuna cu restul grupului spre restaurant iar Adison striga din fata "Guys, fugi!" sau se ducea pe la spatele copiilor si ii impingea, iar Jeff sufla in fluierul lui cat putea de tare. Au ajuns in camera unde se tinea "Drama" si s-au asezat cate doi, fata in fata (sa va explic mai multe; erau doi in "echipa" si unul era numarul 1 celalalt numarul 2. Numarul unu statea intr-o linie cu ceilalti copii cu numar 1 , iar numarul 2 statea intr-o linie fata in fata cu numarul 1 intr-o linie formata din copii cu numarul 2. Sper ca v-ati prins). Indrumatorii le-au spus copiilor sa fie ba caini si pisici, ba zombii si muritori, ba Romeo si Julieta. Trebuie neaparat sa va spun mai multe despre Romeo si Julieta.
Charlotte era numarul 1 si trebuia sa fie Romeo, iar Robyn era numarul 2 si trebuia sa fie Julieta. Romeo trebuia s-o cucereasca pe Julieta, dar ea trebuia sa-l ignore total, facand tot felul de gesturi.
Daca s-ar fi filmat acea parte in care numarul 1 era Romeo si 2 Julieta, cu totii am fi ras copios. Unii dintre cei care il jucau pe Romeo ii apucau de mana, de picioare, de mijloc pe Juliete si ii implorau sa-i accepte. La fel s-a intamplat si in cazul fetelor. Charlotte ( in calitate de Romeo) ii spunea lu' Robyn ca-i va da averi, haine, mosii, dar Robyn ( in calitate de Julieta) statea numai cu spatele la ea( Charlotte) si privea pe geam. Ii facea semn sa plece si statea incruntata.
A urmat randul jocului de mima, unde Adison, Mason si Jeff au venit cu tot felul de idei nebunesti.
-Si acum? intreba Feylinn.
-Mai repetam noi si asteptam sa invete si Ron partea lui, raspunse Robyn.
Mai erau doar 10 minute pana incepea activitatea cu "Drama" si fetele erau deja in fata hotelului ( acolo trebuiau sa se intalneasca cu indrumatorii).
-DRMAAAAAAAAAAA!!! strigau Adison, Mason si Jeff intr-o parte a strazii din fata hotelului.
-ARCHEEEEERY! strigau alti indrumatori.
-GAAAAAAAAAMES! strigau altii.
Robyn si Charlotte s-au dus la Adison, Mason si Jeff. Au urcat impreuna cu restul grupului spre restaurant iar Adison striga din fata "Guys, fugi!" sau se ducea pe la spatele copiilor si ii impingea, iar Jeff sufla in fluierul lui cat putea de tare. Au ajuns in camera unde se tinea "Drama" si s-au asezat cate doi, fata in fata (sa va explic mai multe; erau doi in "echipa" si unul era numarul 1 celalalt numarul 2. Numarul unu statea intr-o linie cu ceilalti copii cu numar 1 , iar numarul 2 statea intr-o linie fata in fata cu numarul 1 intr-o linie formata din copii cu numarul 2. Sper ca v-ati prins). Indrumatorii le-au spus copiilor sa fie ba caini si pisici, ba zombii si muritori, ba Romeo si Julieta. Trebuie neaparat sa va spun mai multe despre Romeo si Julieta.
Charlotte era numarul 1 si trebuia sa fie Romeo, iar Robyn era numarul 2 si trebuia sa fie Julieta. Romeo trebuia s-o cucereasca pe Julieta, dar ea trebuia sa-l ignore total, facand tot felul de gesturi.
Daca s-ar fi filmat acea parte in care numarul 1 era Romeo si 2 Julieta, cu totii am fi ras copios. Unii dintre cei care il jucau pe Romeo ii apucau de mana, de picioare, de mijloc pe Juliete si ii implorau sa-i accepte. La fel s-a intamplat si in cazul fetelor. Charlotte ( in calitate de Romeo) ii spunea lu' Robyn ca-i va da averi, haine, mosii, dar Robyn ( in calitate de Julieta) statea numai cu spatele la ea( Charlotte) si privea pe geam. Ii facea semn sa plece si statea incruntata.
A urmat randul jocului de mima, unde Adison, Mason si Jeff au venit cu tot felul de idei nebunesti.
miercuri, 25 iulie 2012
O iubire de o saptamana - SAPTE
Era 8:30 iar ei au terminat de mancat. S-au intors in camere pe drumul scurt. Baietii erau in fata iar fetele in urma.
-Ar trebui sa apara programul, nu? intreba Robyn
-Da, cica apare in fiecare zi, dimineata, raspunse Charlotte.
-Da ma, apare in fiecare zi alt program, completa Alden.
-Sunt curioasa ce va fi azi! zise Robyn.
-Si eu! exclama Feylinn.
Programul constra in listarea activitatilor din acea zi. Dupa cele doua "lectii" de dimineata urma masa, apoi o pauza de vro doua ore, apoi doua activitati una dupa alta. Alta activitate mai era si seara, de la 20:30 inaintea discotecii. In fiecare zi activitatile erau altele si se afisau pe geamul de la intrare in hotelul Sport.
-Iuuuupii! Drama! Perfect. Eu sigur, sigur acolo merg, spuse Robyn.
-Da, si eu vin, continua Charlotte.
-Eu nu vreau acolo. Ia sa vad ce mai e... Cred ca merg la tras cu arcul, zise Feylinn.
-Da, cred ca vin si eu tot la tras cu arcul, spuse si Nancy.
-Pana atunci ce facem? Mai e o ora jumate pana la prima lectie, a zis Robyn.
-Nu stiu. Dar sigur Scott va zice "Hey guys" si va bate o data din palme ( ticul lui) , spuse Charlotte.
Fetele au ras cateva secunde apoi s-au dus in camere si au asteptat sa treaca timpul. Oricum, usor sau greu, timpul a trecut si a venit randul lectiilor. Nimic suprauman nu s-a intamplat acolo. Au vorbit, au scris, au ras. Apoi orele s-au terminat. Dupa aceea din grup au mai ramas fetele, Scott si inca doi baieti. Unul dintre ei trebuie neaparat sa vi-l prezint. Se numeste Ronald ( prietenii ii spun Ron). Este un tip micut de statura, slabut, blond si foarte vorbaret. Toti s-au asezat la o masa undeva intre hotelul Sport si locul unde isi desfasurau ei lectiile. Acolo Scott le-a spus sa il intrebe tot ce vor. Ron si celalalt baiat au inceput sa-l intrebe de muzica, de familia lui, de tot ce se putea si nu se putea. Scott le raspundea pe rand si cateodata chiar devenea o dezbatere subiectul propus. Asta pana cand a venit Mason si i-a intrerupt.
-Hei Scott, trebuie sa mergem pana la Adison sa pregatim acele foi, spuse Mason.
-Oh, da. Am si uitat. Ok, ne mai vedem gasca, isi lua la revedere Scott.
Pana la ora 13 fetele au vorbit despre muzica si, Feylinn avea chitara la ea, asa ca au cantat. A venit si profesoara pe la fete in camera ( toate erau la Robyn si la Feylinn).
-Ce faceti fetelor? intreba profa.
-Cantam doamna, raspunse cu zambetul pe buze Robyn.
-Va pregatit pentru Talent Show?
-Desigur.
-Toate 4?
-Nu, doar eu si Feylinn.
-Si ce cantati?
-Summer Paradise. Doar ca am avea nevoie de un baiat care sa cante rap.
-Baiat cu rap? Gasim unul. Ce ziceti de ...
Si profesoara a inceput sa le insire fetelor nume de baieti, iar fetele spuneau da sau nu.
-Ar trebui sa apara programul, nu? intreba Robyn
-Da, cica apare in fiecare zi, dimineata, raspunse Charlotte.
-Da ma, apare in fiecare zi alt program, completa Alden.
-Sunt curioasa ce va fi azi! zise Robyn.
-Si eu! exclama Feylinn.
Programul constra in listarea activitatilor din acea zi. Dupa cele doua "lectii" de dimineata urma masa, apoi o pauza de vro doua ore, apoi doua activitati una dupa alta. Alta activitate mai era si seara, de la 20:30 inaintea discotecii. In fiecare zi activitatile erau altele si se afisau pe geamul de la intrare in hotelul Sport.
-Iuuuupii! Drama! Perfect. Eu sigur, sigur acolo merg, spuse Robyn.
-Da, si eu vin, continua Charlotte.
-Eu nu vreau acolo. Ia sa vad ce mai e... Cred ca merg la tras cu arcul, zise Feylinn.
-Da, cred ca vin si eu tot la tras cu arcul, spuse si Nancy.
-Pana atunci ce facem? Mai e o ora jumate pana la prima lectie, a zis Robyn.
-Nu stiu. Dar sigur Scott va zice "Hey guys" si va bate o data din palme ( ticul lui) , spuse Charlotte.
Fetele au ras cateva secunde apoi s-au dus in camere si au asteptat sa treaca timpul. Oricum, usor sau greu, timpul a trecut si a venit randul lectiilor. Nimic suprauman nu s-a intamplat acolo. Au vorbit, au scris, au ras. Apoi orele s-au terminat. Dupa aceea din grup au mai ramas fetele, Scott si inca doi baieti. Unul dintre ei trebuie neaparat sa vi-l prezint. Se numeste Ronald ( prietenii ii spun Ron). Este un tip micut de statura, slabut, blond si foarte vorbaret. Toti s-au asezat la o masa undeva intre hotelul Sport si locul unde isi desfasurau ei lectiile. Acolo Scott le-a spus sa il intrebe tot ce vor. Ron si celalalt baiat au inceput sa-l intrebe de muzica, de familia lui, de tot ce se putea si nu se putea. Scott le raspundea pe rand si cateodata chiar devenea o dezbatere subiectul propus. Asta pana cand a venit Mason si i-a intrerupt.
-Hei Scott, trebuie sa mergem pana la Adison sa pregatim acele foi, spuse Mason.
-Oh, da. Am si uitat. Ok, ne mai vedem gasca, isi lua la revedere Scott.
Pana la ora 13 fetele au vorbit despre muzica si, Feylinn avea chitara la ea, asa ca au cantat. A venit si profesoara pe la fete in camera ( toate erau la Robyn si la Feylinn).
-Ce faceti fetelor? intreba profa.
-Cantam doamna, raspunse cu zambetul pe buze Robyn.
-Va pregatit pentru Talent Show?
-Desigur.
-Toate 4?
-Nu, doar eu si Feylinn.
-Si ce cantati?
-Summer Paradise. Doar ca am avea nevoie de un baiat care sa cante rap.
-Baiat cu rap? Gasim unul. Ce ziceti de ...
Si profesoara a inceput sa le insire fetelor nume de baieti, iar fetele spuneau da sau nu.
marți, 24 iulie 2012
O iubire de o saptamana - SASE
Era acelasi baiat cu privire de cuceritor de mai devreme. Statea cu grupul lui. Ceea ce a impresionat-o pe Robyn, nu as zice intr-un mod placut, a fost faptul ca grupul lui era format doar din fete. In fine, Robyn si-a continuat dansul alaturi de prietenii ei. Ceva uimitor s-a intamplat. Adison, unul dintre profesori, s-a facut vazut in cercul dansatorilor, si nu pe marginea cerucului, ci in mijloc. A inceput sa faca miscari de breakdance, destul de modeste, dar a facut. A incins atmosfera. Batea din palme si la indemnul lui, toti de la ringul de dans aplaudau.
Cand era melodia "Michel Telo - Ai se eu te pego", Charlotte si Robyn dansau acel dans oficial. Iar lumea vazand ca ele stiu dansul, s-au luat dupa ele, inclusiv Adison si baiatul cu privire de cuceritor. Cand Robyn a vazut ca baiatul s-a luat dupa ele, avea o privire malefica de invingator. Se simtea foarte bine ca a facut ceva sa ii atraga atentia, chiar daca insemna un dans.
Discoteca s-a terminat la 12 noaptea. Pe ring au mai ramas cel mult 25 de persoane, restul plecasera incet incet in camerele lor. Cele 4 fete au plecat si ele, tocmai la sfarsit. Aveau parul ud, ca si cum si l-ar fi spalat. Robyn era singura care avea la ea bluza de trening cu gluga. Si-a pus-o pe cap ca sa nu raceasca si a plecat pe drumul lung alaturi de prietenele ei spre camere. Cand au ajuns s-au spalat, s-au schimbat in pijamale, au mai stat jumatate de ora la vorba, apoi s-au culcat.
Robyn si-a pus ceasul sa sune la 7:30. Micul dejun era la 8, trebuia sa aiba timp sa se pregateasca. A doua zi, Robyn s-a trezit la 5, vazand cat e ceasul s-a culcat la loc. S-a trezit la 6. Iar s-a culcat la loc. Apoi s-a trezit cand trebuia, adica la 7:30. A trezit-o si pe Feylinn, apoi s-au apucat sa se imbrace. Feylinn tot mai vroia sa stea in pat, dar Robyn o batea la cap ca vor intarzia din prima zi. S-au dus si la Charlotte si Nancy, la camera alaturata, sa vada daca s-au trezit si apoi sa plece. Era 7: 45 iar fetele au plecat din camere spre restaurant. In fata hotelului Sport ele s-au intalnit cu profesoara lor.
-Ce faceti fetelor? V-ati trezit? intreba profa.
-Neata! toate in cor. Da. Ne-am gandit sa nu intarziem de prima data, lua cuvantul Robyn.
-Desi am mai fi dormit putin, spuse Charlotte frecandu-si ochii.
-Stiti, masa e pana la 9:30. Puteati veni si la 9:25, Daca mancati in 5 minute, le informa profa.
-Adica am fi putut dormi pana la 9? intreba foarte uimita Feylinn.
-Asa e. Acum daca trezit, duceti-va sa mancati. A, uite-i si pe ceilalti.
Alden, Tod, Rick si Martin ( Martin e fratele mai mic al unui baiat cu un an mai mare decat Robyn; Martin s-a imprietenit cu Alden si stau si impreuna in camera). Toti cei 4 baieti erau fresh, deoarece ei au plecat imediat ce a inceput discoteca si s-au culcat cu vro ora inaintea fetelor.
Cand era melodia "Michel Telo - Ai se eu te pego", Charlotte si Robyn dansau acel dans oficial. Iar lumea vazand ca ele stiu dansul, s-au luat dupa ele, inclusiv Adison si baiatul cu privire de cuceritor. Cand Robyn a vazut ca baiatul s-a luat dupa ele, avea o privire malefica de invingator. Se simtea foarte bine ca a facut ceva sa ii atraga atentia, chiar daca insemna un dans.
Discoteca s-a terminat la 12 noaptea. Pe ring au mai ramas cel mult 25 de persoane, restul plecasera incet incet in camerele lor. Cele 4 fete au plecat si ele, tocmai la sfarsit. Aveau parul ud, ca si cum si l-ar fi spalat. Robyn era singura care avea la ea bluza de trening cu gluga. Si-a pus-o pe cap ca sa nu raceasca si a plecat pe drumul lung alaturi de prietenele ei spre camere. Cand au ajuns s-au spalat, s-au schimbat in pijamale, au mai stat jumatate de ora la vorba, apoi s-au culcat.
Robyn si-a pus ceasul sa sune la 7:30. Micul dejun era la 8, trebuia sa aiba timp sa se pregateasca. A doua zi, Robyn s-a trezit la 5, vazand cat e ceasul s-a culcat la loc. S-a trezit la 6. Iar s-a culcat la loc. Apoi s-a trezit cand trebuia, adica la 7:30. A trezit-o si pe Feylinn, apoi s-au apucat sa se imbrace. Feylinn tot mai vroia sa stea in pat, dar Robyn o batea la cap ca vor intarzia din prima zi. S-au dus si la Charlotte si Nancy, la camera alaturata, sa vada daca s-au trezit si apoi sa plece. Era 7: 45 iar fetele au plecat din camere spre restaurant. In fata hotelului Sport ele s-au intalnit cu profesoara lor.
-Ce faceti fetelor? V-ati trezit? intreba profa.
-Neata! toate in cor. Da. Ne-am gandit sa nu intarziem de prima data, lua cuvantul Robyn.
-Desi am mai fi dormit putin, spuse Charlotte frecandu-si ochii.
-Stiti, masa e pana la 9:30. Puteati veni si la 9:25, Daca mancati in 5 minute, le informa profa.
-Adica am fi putut dormi pana la 9? intreba foarte uimita Feylinn.
-Asa e. Acum daca trezit, duceti-va sa mancati. A, uite-i si pe ceilalti.
Alden, Tod, Rick si Martin ( Martin e fratele mai mic al unui baiat cu un an mai mare decat Robyn; Martin s-a imprietenit cu Alden si stau si impreuna in camera). Toti cei 4 baieti erau fresh, deoarece ei au plecat imediat ce a inceput discoteca si s-au culcat cu vro ora inaintea fetelor.
luni, 23 iulie 2012
O iubire de o saptamana - CINCI
Lista continua sa fie citita si mai erau pe putin 40 de copii ramasi si doar 3 profesori. Mai erau Nellie, Milton, Scott si Janet. Robyn era si mai agitata, se tot gandea la cine va pica in grupa.
-Acum, grupul lui Scott! Charlotte... spuse chitaristul.
-Bravo! Du-te! ii spunea de la spate Robyn.
-Nancy, Robyn, Feylinn, Tod, Rick.... apoi continua cu numele unor copii tot din F. de unde erau si fetele, dar pe care nu ii stiau.
(Acum, o scurta precizare, Tod si Rick erau in aceeasi clasa, cu un an mai mici decat fetele si Alden. Toti 7 erau prieteni, se cunosteau de mai bine de un an si au fost in cateva excursii cu scoala. Mai multe detalii pe parcurs despre ei doi. )
Grupul lui Scott a mers vizavi de camera cu discoteca, unde era un pab. Acel pab era gol in acel moment, si profitand de ocazie, acolo au facut cunostinta copii cu indrumatorul lor. ( Chiar daca normal trebuia sa scriu in engleza ceea ce ziceau profesorii si copii, deoarece am spus ca erau din britania, eu voi scrie in romana.)
-Buna, ma numesc Scott, am 20 de ani si sunt din Anglia. Acum va voi ruga sa va prezentati pe rand, spuse Scott cu un zambet usor timid pe fata si cu mainile impreunate ca si cum ar fi vrut sa bata din palme.
Apoi toti, mai retinuti, mai grabiti, si-au zis numele, anii si de unde vine. In acest timp, grupul lui Milton a venit si el in aceeasi incapere unde era grupul lui Scott, deoarece lor nu le-a venit indrumatorul. La sfarsit, un baiat mai indraznet, din grupul lui Milton, l-a intrebat pe Scott:
-Cum va fi profesorul nostru?
-Oh, va fi tare. Are un zambet larg. Va va placea de el, raspunse Scott, dupa care a ras ca si cand si-ar fi adus aminte de ceva. Acum, sa ne intoarcem la discoteca.
Cand sa iasa Robyn din acea incapere, era mare imbulzeala la usa, fara motiv. Charlotte, Feylinn si Nancy o luara inainte, dar Robyn a ramas la urma. Au mai ramas doua persoane la urma, adica Robyn si inca un baiat. Un baiat cu parul maro inchis, ochi caprui, avea o siluieta potrivita pentru varsta lui, cu 3-4 cm mai inalt decat Robyn, o privire serioasa dar totusi prietenoasa. Baiatul ii dadu voie lu` Robyn sa iasa prima din incapere. Aceasta spuse un "multumesc" soptit si a mers in discoteca. A urmat-o si baiatul, dar el s-a dus la prietenii lui care stateau pe margine.
Robyn s-a dus la prietenele ei care erau in contrul camerei. Muzica se auzea foarte tare. Oficial adevarata discoteca a inceput. Cand erau melodii cunoscute, toata lumea canta si dansa, cand erau pur si simplu ritmuri ametitoare, toata lumea dansa. Dar in timp ce dansa, Robyn a vazut un chip cunoscut.
-Acum, grupul lui Scott! Charlotte... spuse chitaristul.
-Bravo! Du-te! ii spunea de la spate Robyn.
-Nancy, Robyn, Feylinn, Tod, Rick.... apoi continua cu numele unor copii tot din F. de unde erau si fetele, dar pe care nu ii stiau.
(Acum, o scurta precizare, Tod si Rick erau in aceeasi clasa, cu un an mai mici decat fetele si Alden. Toti 7 erau prieteni, se cunosteau de mai bine de un an si au fost in cateva excursii cu scoala. Mai multe detalii pe parcurs despre ei doi. )
Grupul lui Scott a mers vizavi de camera cu discoteca, unde era un pab. Acel pab era gol in acel moment, si profitand de ocazie, acolo au facut cunostinta copii cu indrumatorul lor. ( Chiar daca normal trebuia sa scriu in engleza ceea ce ziceau profesorii si copii, deoarece am spus ca erau din britania, eu voi scrie in romana.)
-Buna, ma numesc Scott, am 20 de ani si sunt din Anglia. Acum va voi ruga sa va prezentati pe rand, spuse Scott cu un zambet usor timid pe fata si cu mainile impreunate ca si cum ar fi vrut sa bata din palme.
Apoi toti, mai retinuti, mai grabiti, si-au zis numele, anii si de unde vine. In acest timp, grupul lui Milton a venit si el in aceeasi incapere unde era grupul lui Scott, deoarece lor nu le-a venit indrumatorul. La sfarsit, un baiat mai indraznet, din grupul lui Milton, l-a intrebat pe Scott:
-Cum va fi profesorul nostru?
-Oh, va fi tare. Are un zambet larg. Va va placea de el, raspunse Scott, dupa care a ras ca si cand si-ar fi adus aminte de ceva. Acum, sa ne intoarcem la discoteca.
Cand sa iasa Robyn din acea incapere, era mare imbulzeala la usa, fara motiv. Charlotte, Feylinn si Nancy o luara inainte, dar Robyn a ramas la urma. Au mai ramas doua persoane la urma, adica Robyn si inca un baiat. Un baiat cu parul maro inchis, ochi caprui, avea o siluieta potrivita pentru varsta lui, cu 3-4 cm mai inalt decat Robyn, o privire serioasa dar totusi prietenoasa. Baiatul ii dadu voie lu` Robyn sa iasa prima din incapere. Aceasta spuse un "multumesc" soptit si a mers in discoteca. A urmat-o si baiatul, dar el s-a dus la prietenii lui care stateau pe margine.
Robyn s-a dus la prietenele ei care erau in contrul camerei. Muzica se auzea foarte tare. Oficial adevarata discoteca a inceput. Cand erau melodii cunoscute, toata lumea canta si dansa, cand erau pur si simplu ritmuri ametitoare, toata lumea dansa. Dar in timp ce dansa, Robyn a vazut un chip cunoscut.
duminică, 22 iulie 2012
O iubire de o saptamana - PATRU
Un băiat destul de înalt, păr şaten, ochi căprui, o privire de cuceritor, aliură de dansator, îmbrăcat cu stil (chiar dacă purta doar nişte blugi şi un tricou, erau asortate). Stătea lângă un gard modern dintr-un lemn închis la culoare, lânga o fată. O fată frumoasă, păr blond, mediu lăsat pe spate, ochi căprui, casual îmbrăcată; părea destul de ok. Robyn s-a uitat la ei, şi în special la el, timp de 2 minute, cât timp Charlotte s-a uitat pe program. Prietena ei nu a observat-o că se uita la cei doi, ceea ce e bine.
-Am găsit. La 8:30 este deschiderea, la discotecă, adică la etajul 2 al restaurantului, zise Charlotte.
-Aha. Ce bine că ai găsit, spuse Robyn cam nepăsătoare.
Charlotte a luat-o înainte şi a intrat în hotel, dar Robyn a mai tras o privire la cei doi înainte să plece. Au mai pierdut vremea, au mai vorbit cu profesoara, s-au mai plimbat pe holurile hotelului şi abia abia a venit ora 8:30. Au mers sus la restaurant. Era o cameră mare, lângă uşa care era centrată pe mijloc erau într-o parte şi în alta boxele înalte de un metru, în partea stângă, cum te uiţi la uşă, era staţia de unde DJ-ul băga melodii, faţă în faţă cu uşa erau geamuri mari şi în lateralele camerei erau mese, fotolii şi canapele unde se putea sta. Deoarece toate locurile de stat jos erau ocupate, cele patru fete s-au dus la geam şi stăteau acolo. Aşteptau. Într-un final a venit un domn care făcea tot felul de acorduri la chitară haotic, fără vrun sens. Toată lumea se uita ciudat la acel bărbat. După ce marea majoritate a ajuns în acea cameră, chitaristul a început să cânte pe bune melodii. Acesta a rugat "publicul" să se aproprie de el, formând un semicerc. În spatele chitaristului era un panou pe care se reflectau versurile melodiilor şi toată sala cânta o dată cu bărbatul.
La sfârşit s-a aplaudat şi s-a chiuit preţ de aproape un minut întreg.
-Acum vreau să vă prezint profesorii de aici! luă cuvântul chitaristul.
Iar pe uşă au apărut câteva persoane, în jur de 20-22 de ani. Fiecare arăta total diferit faţă de celălalt, cu o personalitate aparte, cu un stil aparte. Chitaristul îi prezenta pe toţi, iar ei faceau un pas în faţă şi făcea cu mâna la copii.
-Ei sunt : Adison, Amber, Cooper, Jeff, Clare, Mason, Scott, Nelli, Raven, Janet ,Andy şi Milton care nu e prezent în această seară.
Un val de aplauze s-a auzit la sfârşit, dar copii tot erau puţin confuzi. Din acea enumeraţie lungă de nume, ei nu au reţinut nici unul. Dar, nu asta era problema. Problema era că toţi acei îndrumători urmau să afle pe cine au în grupă, şi toată lumea stătea cu inima la gură, deoarece nu ştia pe cine va avea ca profesor. Chitaristul a început să citească lista.
Copii mici au ajuns la Jeff, urmatoarea grupă la Amber, alţii la Raven, un grup era la Clare... Robyn urmarea fiecare mişcare a chitaristului, deoarece el avea lista cu numele ei. Robyn se tot întreba "La ce îndrumător sunt eu? Voi pica oare cu cineva cunosuct? Vor fi şi fetele în grupul meu?"
-Am găsit. La 8:30 este deschiderea, la discotecă, adică la etajul 2 al restaurantului, zise Charlotte.
-Aha. Ce bine că ai găsit, spuse Robyn cam nepăsătoare.
Charlotte a luat-o înainte şi a intrat în hotel, dar Robyn a mai tras o privire la cei doi înainte să plece. Au mai pierdut vremea, au mai vorbit cu profesoara, s-au mai plimbat pe holurile hotelului şi abia abia a venit ora 8:30. Au mers sus la restaurant. Era o cameră mare, lângă uşa care era centrată pe mijloc erau într-o parte şi în alta boxele înalte de un metru, în partea stângă, cum te uiţi la uşă, era staţia de unde DJ-ul băga melodii, faţă în faţă cu uşa erau geamuri mari şi în lateralele camerei erau mese, fotolii şi canapele unde se putea sta. Deoarece toate locurile de stat jos erau ocupate, cele patru fete s-au dus la geam şi stăteau acolo. Aşteptau. Într-un final a venit un domn care făcea tot felul de acorduri la chitară haotic, fără vrun sens. Toată lumea se uita ciudat la acel bărbat. După ce marea majoritate a ajuns în acea cameră, chitaristul a început să cânte pe bune melodii. Acesta a rugat "publicul" să se aproprie de el, formând un semicerc. În spatele chitaristului era un panou pe care se reflectau versurile melodiilor şi toată sala cânta o dată cu bărbatul.
La sfârşit s-a aplaudat şi s-a chiuit preţ de aproape un minut întreg.
-Acum vreau să vă prezint profesorii de aici! luă cuvântul chitaristul.
Iar pe uşă au apărut câteva persoane, în jur de 20-22 de ani. Fiecare arăta total diferit faţă de celălalt, cu o personalitate aparte, cu un stil aparte. Chitaristul îi prezenta pe toţi, iar ei faceau un pas în faţă şi făcea cu mâna la copii.
-Ei sunt : Adison, Amber, Cooper, Jeff, Clare, Mason, Scott, Nelli, Raven, Janet ,Andy şi Milton care nu e prezent în această seară.
Un val de aplauze s-a auzit la sfârşit, dar copii tot erau puţin confuzi. Din acea enumeraţie lungă de nume, ei nu au reţinut nici unul. Dar, nu asta era problema. Problema era că toţi acei îndrumători urmau să afle pe cine au în grupă, şi toată lumea stătea cu inima la gură, deoarece nu ştia pe cine va avea ca profesor. Chitaristul a început să citească lista.
Copii mici au ajuns la Jeff, urmatoarea grupă la Amber, alţii la Raven, un grup era la Clare... Robyn urmarea fiecare mişcare a chitaristului, deoarece el avea lista cu numele ei. Robyn se tot întreba "La ce îndrumător sunt eu? Voi pica oare cu cineva cunosuct? Vor fi şi fetele în grupul meu?"
sâmbătă, 21 iulie 2012
O iubire de o saptamana - TREI
(Încă un lucru care nu l-am menţionat. Uşa balconului lu` Robyn şi a lu` Feylinn nu se deschidea, aşa că erau nevoite să stea pe balcon la Charlotte şi Nancy, şi aşa camerele erau una lângă alta.)
Când ceilalţi copii au venit în tabără, se vedea foarte bine din balconul lu` Charlotte. Acolo cele 4 fete stăteau, aşteptând să treacă timpul.
-Ia priviţi, capitaliştii. Sigur sunt fiţoşi! a spus Robyn.
-Vai, dar câţi mai vin! se miră Nancy.
Copiii care tocmai veneau erau din capitală şi alte două oraşe mari ale ţării; cu oraşul din care vedeau fetele, 4 oraşe, B. , F. , PI. , PO. .
-Haide afară. M-am plictisit în cameră, zău! spuse Feylinn.
-Sunt de acord. Veniţi? se adresă Robyn lu` Nancy şi Charlotte.
-Venim! afirmă Charlotte.
Dar abia au putut să iasă pe uşa hotelului, deoarece acolo era mare gălăgie şi înghesuială. Toţi noi veniţii aşteptau să fie cazaţi. Într-un final, cele 4 fete au ieşit şi s-au plimbat prin preajmă. Au mers încet, ca să poată "studia" bine tot ce le înconjura. În mare parte au vorbit despre copii care tocmai au venit, în rest, au păstrat tăcere. Le-a luat 20 de minute, ba chiar 15, ca să dea ocolul tuturor clădirilor ( deoarece, cum v-am mai spus, erau aşezate în cerc şi nu puteai să te plimbi prin altă parte). Când au venit ,un grup restrâns de copii încă mai aştepta la uşa hotelului. Robyn când i-a zărit a mers şi mai încet pentru a se uita mai bine la ei. Nimeni nu i-a atras atenţia, aşa că şi-a continuat drumul. Au ajuns în cameră iar.
-La ce oră e "deschiderea"? ( deschiderea era o festivitate pe care cei din tabără o fac pentru a prezenta pe scurt locul şi profesorii; da,erau profesori de engleză, britanici, care susţineau activităţi pe parcursul zilei) întrebă Robyn.
-Nu ştiu. Hai să ne uităm pe program, zise Charlotte. ( programul era o foaie de hârtie pe care scria ora şi activitatea în fiecare zi; aceasta era pe uşa hotelului Sport)
-Vin. Voi staţi aici? le spuse Robyn lu` Nancy şi Feylinn.
-Da. Vă aşteptăm. Să ne ziceţi şi nouă, răspunse Feylinn.
După ce şi-au luat bluzele de trening pe ele ( deoarece acolo era mai frig decât erau ele obişnuite) au plecat din cameră. În faţa hotelului erau doi copii, o fată şi un băiat. Robyn s-a uitat mai întai la băiat. Acesta i-a luat privirile.
Când ceilalţi copii au venit în tabără, se vedea foarte bine din balconul lu` Charlotte. Acolo cele 4 fete stăteau, aşteptând să treacă timpul.
-Ia priviţi, capitaliştii. Sigur sunt fiţoşi! a spus Robyn.
-Vai, dar câţi mai vin! se miră Nancy.
Copiii care tocmai veneau erau din capitală şi alte două oraşe mari ale ţării; cu oraşul din care vedeau fetele, 4 oraşe, B. , F. , PI. , PO. .
-Haide afară. M-am plictisit în cameră, zău! spuse Feylinn.
-Sunt de acord. Veniţi? se adresă Robyn lu` Nancy şi Charlotte.
-Venim! afirmă Charlotte.
Dar abia au putut să iasă pe uşa hotelului, deoarece acolo era mare gălăgie şi înghesuială. Toţi noi veniţii aşteptau să fie cazaţi. Într-un final, cele 4 fete au ieşit şi s-au plimbat prin preajmă. Au mers încet, ca să poată "studia" bine tot ce le înconjura. În mare parte au vorbit despre copii care tocmai au venit, în rest, au păstrat tăcere. Le-a luat 20 de minute, ba chiar 15, ca să dea ocolul tuturor clădirilor ( deoarece, cum v-am mai spus, erau aşezate în cerc şi nu puteai să te plimbi prin altă parte). Când au venit ,un grup restrâns de copii încă mai aştepta la uşa hotelului. Robyn când i-a zărit a mers şi mai încet pentru a se uita mai bine la ei. Nimeni nu i-a atras atenţia, aşa că şi-a continuat drumul. Au ajuns în cameră iar.
-La ce oră e "deschiderea"? ( deschiderea era o festivitate pe care cei din tabără o fac pentru a prezenta pe scurt locul şi profesorii; da,erau profesori de engleză, britanici, care susţineau activităţi pe parcursul zilei) întrebă Robyn.
-Nu ştiu. Hai să ne uităm pe program, zise Charlotte. ( programul era o foaie de hârtie pe care scria ora şi activitatea în fiecare zi; aceasta era pe uşa hotelului Sport)
-Vin. Voi staţi aici? le spuse Robyn lu` Nancy şi Feylinn.
-Da. Vă aşteptăm. Să ne ziceţi şi nouă, răspunse Feylinn.
După ce şi-au luat bluzele de trening pe ele ( deoarece acolo era mai frig decât erau ele obişnuite) au plecat din cameră. În faţa hotelului erau doi copii, o fată şi un băiat. Robyn s-a uitat mai întai la băiat. Acesta i-a luat privirile.
vineri, 20 iulie 2012
O iubire de o saptamana - DOI
În autocar, fetele au început să fie şi ele în largul lor. Au discutat despre profesori, despre prietenii comuni, despre cum cred ele că va fi în tabără, etc.
-Oricum, Robyn sigur îşi va găsi un pretendent pe acolo! afirmă clar şi răspicat Nancy.
Robyn era foarte faimoasă de aproape doi ani din cauza faptului că punea pe jar inimile băieţilor, cu sau fără voia ei.
-Eu am decis să fiu solo vara asta. Doar, doar să fie băiatul prea irezistibil. În rest, nici nu mă gândesc la aşa ceva. Am venit să-mi fac noi prieteni şi, până la urmă, să mă distrez! spuse Robyn foarte nonşalantă.
Dupa înca 2 ore, ba chiar 3, de mers cu autocarul, au ajuns în tabără. Era la înălţime, la propriu. Undeva în vârful munţilor, să zic aşa. Era ca un fel de cerc făcut, pe margine cabane, vile şi hoteluri, restaurant şi alte clădiri care făceau parte din complex. Erau înconjuraţi de brazi şi munţi; oriunde te uitai ori vedeai cerul, ori vedeai munţii. Aerul de acolo era atât de curat, de rece, de înviorător. Nu se compara cu cel din orasul lu' Robyn. Ei erau prima serie care au ajuns. Au luat primele camere, din hotelul "Sport". Şi-au dus bagajele în camere şi s-au făcut comode. (Un mic detaliu, hotelul avea subsol, demisol, parter şi câteva etaje în sus, fetele stăteau la demisol, deci ele în loc să urce bagajele în cameră, practic le-au coborât.)
Era ora 12 şi le era tare foame.
-Sigur nu luăm şi prânzul acum? întrebă Robyn.
-Nu, pe internet scria că luăm direct cina, răspunse Feylinn.
-Dar îmi e foame! continuă Robyn.
-Ştiu, şi mie. Hai să vorbim cu profa, poate ştie altceva, le îndemnă Nancy.
-De acord! Robyn
Era o problemă. Erau noi în acel "campus" şi nu ştiau încotro să o ia să ajungă la profă. Au mers afară şi au aşteptat câteva minute, până a venit singură profesoara şi le-a găsit ea pe ele.
-Doamna, spuneţi-ne că trebuie să mâncăm acum, spuse foarte convingatoare Robyn.
-Noi trebuie să luam cina... spuse profesoara, neterminându-şi ideea.
-V-am zis eu! spuse tare Feylinn.
-Dar am vorbit cu ei şi ne dau şi prânzul. Dar nu acum, ci la 1, termină profesoara.
-Ieeei. Oricum, mai sunt 20 de minute până atunci, completă Charlotte.
A venit ora 1 şi s-au dus să mănânce, la restaurant. (Restaurant care era la distanţă de 5 minute de mers pe nişte dealuri , cel mai scurt drum, sau 10 minute, de mers pe drum asfaltat, drumul lung; fetele au ales drumul scurt, le era prea foame)
Deoarece erau camere de două persoane, Nancy a stat cu Charlotte şi Robyn cu Feylinn. Au mai pierdut timpul unele în camera celorlalte până când au venit şi ceilalţi copii din ţară, adica pe la ora 5 după-amiaza.
-Oricum, Robyn sigur îşi va găsi un pretendent pe acolo! afirmă clar şi răspicat Nancy.
Robyn era foarte faimoasă de aproape doi ani din cauza faptului că punea pe jar inimile băieţilor, cu sau fără voia ei.
-Eu am decis să fiu solo vara asta. Doar, doar să fie băiatul prea irezistibil. În rest, nici nu mă gândesc la aşa ceva. Am venit să-mi fac noi prieteni şi, până la urmă, să mă distrez! spuse Robyn foarte nonşalantă.
Dupa înca 2 ore, ba chiar 3, de mers cu autocarul, au ajuns în tabără. Era la înălţime, la propriu. Undeva în vârful munţilor, să zic aşa. Era ca un fel de cerc făcut, pe margine cabane, vile şi hoteluri, restaurant şi alte clădiri care făceau parte din complex. Erau înconjuraţi de brazi şi munţi; oriunde te uitai ori vedeai cerul, ori vedeai munţii. Aerul de acolo era atât de curat, de rece, de înviorător. Nu se compara cu cel din orasul lu' Robyn. Ei erau prima serie care au ajuns. Au luat primele camere, din hotelul "Sport". Şi-au dus bagajele în camere şi s-au făcut comode. (Un mic detaliu, hotelul avea subsol, demisol, parter şi câteva etaje în sus, fetele stăteau la demisol, deci ele în loc să urce bagajele în cameră, practic le-au coborât.)
Era ora 12 şi le era tare foame.
-Sigur nu luăm şi prânzul acum? întrebă Robyn.
-Nu, pe internet scria că luăm direct cina, răspunse Feylinn.
-Dar îmi e foame! continuă Robyn.
-Ştiu, şi mie. Hai să vorbim cu profa, poate ştie altceva, le îndemnă Nancy.
-De acord! Robyn
Era o problemă. Erau noi în acel "campus" şi nu ştiau încotro să o ia să ajungă la profă. Au mers afară şi au aşteptat câteva minute, până a venit singură profesoara şi le-a găsit ea pe ele.
-Doamna, spuneţi-ne că trebuie să mâncăm acum, spuse foarte convingatoare Robyn.
-Noi trebuie să luam cina... spuse profesoara, neterminându-şi ideea.
-V-am zis eu! spuse tare Feylinn.
-Dar am vorbit cu ei şi ne dau şi prânzul. Dar nu acum, ci la 1, termină profesoara.
-Ieeei. Oricum, mai sunt 20 de minute până atunci, completă Charlotte.
A venit ora 1 şi s-au dus să mănânce, la restaurant. (Restaurant care era la distanţă de 5 minute de mers pe nişte dealuri , cel mai scurt drum, sau 10 minute, de mers pe drum asfaltat, drumul lung; fetele au ales drumul scurt, le era prea foame)
Deoarece erau camere de două persoane, Nancy a stat cu Charlotte şi Robyn cu Feylinn. Au mai pierdut timpul unele în camera celorlalte până când au venit şi ceilalţi copii din ţară, adica pe la ora 5 după-amiaza.
joi, 19 iulie 2012
O iubire de o saptamana - UNU
Ceasul sună în disperare. Robyn îşi avea capul pe pernă şi ochii închişi. Nu auzea zgomotul, sau poate nu vroia să-l audă. Era 5 dimineaţa. Nici soarele nu lumina prea tare. Era totuşi o lumină întunecată ce acapara cerul. Deschise ochii, privii pe fereastră şi închise la loc ochii. Ghinion, ceasul era setat să sune după un minut iar. Îl opri şi se ridică din pat pe jumatate adormită. Se duse la baie să se spele pe faţă, dar apa rece nu o trezi. Urma să plece într-o tabără şi trebuia să fie în parcarea magazinului din centru la ora 6. "Am timp" se gândi Robyn.
Bagajul era făcut, nu avea stres din cauza asta. Trebuia să se îmbrace şi să plece. Însă nu era chiar aşa uşor. A stat cel puţin trei sferturi de oră cotrobăind prin şifonier, aruncând hainele pe jos şi probând tot felul de ţinute. Mai avea puţin timp. A mers în bucătărie să mănânce. Deoarece mai erau 10 minute, a luat un taxi şi a ajuns în 5 minute. Îşi spuse "Nu cred că mai e cineva". Dar s-a înşelat. Mai mult de jumătate din autocar era ocupat. S-a urcat în el şi s-a aşezat lângă Nancy, colega ei. În faţa lor, alte 2 colege, Feylinn şi Charlotte, iar în spatele autocarului era colegul lor Alden. Alden se simţea în largul lui, deoarece el a mai fost în acea tabără, dar fetele nu. Erau ca nişte străine printre străini. Stăteau cuminţi, privind pe geam şi ascultând fiecare în căştile MP3-ului ei. Fiecăreia îi suna altceva în urechi, un alt gen muzical, o altă atingere de sunete.
Mergeau pe un drum cunoscut, iar Robyn avea un zâmbet şters pe faţî. În cap îi veneau tot felul de amintiri din trecutul pierdut în timp. După câteva ore bune în care doar au stat, autocarul opreşte iar profesoara fetelor se face văzută.
-Vom coborî aici pentru un popas. Veţi mânca dacă vă e foame. Vom sta 30 de minute.
Toţi copii din autocar şi-au luat sandvişul sau ronţăielile şi au coborât. Au găsit nişte bănci şi mese unde să stea şi să-şi savureze mâncarea. Cei 5 colegi s-au aşezat la aceeaşi masă, iar Alden făcea glume pe seama tuturor din jurul lui, astfel făcând fetele să râdă copios.
-Cum va fi acolo? întrebă Robyn.
-Am doua cuvinte: SU-PERB! răspunse Alden.
-Dar sunt două silabe, îi atrase atenţia Charlotte.
-Pâi şi eu ce-am zis? întrebă Alden cu o sprânceană ridicată şi un zâmbet neutru.
Fetele iar au început să râdă, dar nu a durat foarte mult, deoarece profesoara le spunea elevilor ei că trebuie să părăsească mesele pentru a-şi continua drumul, aşa că au plecat.
Bagajul era făcut, nu avea stres din cauza asta. Trebuia să se îmbrace şi să plece. Însă nu era chiar aşa uşor. A stat cel puţin trei sferturi de oră cotrobăind prin şifonier, aruncând hainele pe jos şi probând tot felul de ţinute. Mai avea puţin timp. A mers în bucătărie să mănânce. Deoarece mai erau 10 minute, a luat un taxi şi a ajuns în 5 minute. Îşi spuse "Nu cred că mai e cineva". Dar s-a înşelat. Mai mult de jumătate din autocar era ocupat. S-a urcat în el şi s-a aşezat lângă Nancy, colega ei. În faţa lor, alte 2 colege, Feylinn şi Charlotte, iar în spatele autocarului era colegul lor Alden. Alden se simţea în largul lui, deoarece el a mai fost în acea tabără, dar fetele nu. Erau ca nişte străine printre străini. Stăteau cuminţi, privind pe geam şi ascultând fiecare în căştile MP3-ului ei. Fiecăreia îi suna altceva în urechi, un alt gen muzical, o altă atingere de sunete.
Mergeau pe un drum cunoscut, iar Robyn avea un zâmbet şters pe faţî. În cap îi veneau tot felul de amintiri din trecutul pierdut în timp. După câteva ore bune în care doar au stat, autocarul opreşte iar profesoara fetelor se face văzută.
-Vom coborî aici pentru un popas. Veţi mânca dacă vă e foame. Vom sta 30 de minute.
Toţi copii din autocar şi-au luat sandvişul sau ronţăielile şi au coborât. Au găsit nişte bănci şi mese unde să stea şi să-şi savureze mâncarea. Cei 5 colegi s-au aşezat la aceeaşi masă, iar Alden făcea glume pe seama tuturor din jurul lui, astfel făcând fetele să râdă copios.
-Cum va fi acolo? întrebă Robyn.
-Am doua cuvinte: SU-PERB! răspunse Alden.
-Dar sunt două silabe, îi atrase atenţia Charlotte.
-Pâi şi eu ce-am zis? întrebă Alden cu o sprânceană ridicată şi un zâmbet neutru.
Fetele iar au început să râdă, dar nu a durat foarte mult, deoarece profesoara le spunea elevilor ei că trebuie să părăsească mesele pentru a-şi continua drumul, aşa că au plecat.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)